Doar la Craiova „Şcoala de joacă” are cursuri în festivalul copilăriei!
PUPPETS STORY
„Sunt un copil de 44 de ani şi refuz să mă fac om mare!”. Astfel îşi începe prezentarea Oana Popa, „profa” de la „Şcoala de joacă”, aşa cum o cunosc foarte mulţi. Şi-a folosit întreaga experienţă – studii la U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale” din Bucureşti, secţia Păpuşi-Marionete, 25 de ani în radio şi televiziune şi multe emisiuni cu şi despre copii – şi a pus bazele acestui proiect de educaţie prin teatru, joacă şi meşteşug. Iar în cadrul lui, în 2014, a pus în mişcare „Caravana de joacă”.
Prima oprire avea loc chiar la ediţia-pilot a Festivalului „Puppets Occupy Street”! De-atunci şi până azi, Oana Popa a revenit în fiecare an la Craiova. „Când plec de-aici, rezerv deja în agenda mea perioada 25 august – 1 septembrie din anul următor”, afirmă. Ce face „Caravana de joacă”? Merge din loc în loc prin toată ţara şi dă jocurile de ieri copiilor de azi. Pentru că Oana Popa nu concepe copilăria cu jocuri pe calculator sau cu ochii în telefon, ci... în aer liber, explorând, consumând energia, legând prietenii.
Desigur că „Şcoala de joacă” şi-a făcut auzit imnul şi la Masquerade Edition 2020, doar că de această dată şi-a adaptat programul regulilor de distanţare fizică. Iar Oana Popa şi copiii care au crescut sub ochii ei în ultimii 7 ani s-au lipsit cu greu de obişnuitele îmbrăţişări...
Despre „Caravana de joacă” Oana Popa ar putea povesti... mult şi bine! Pentru că are amintiri de prin toată ţara, unde s-a jucat cu peste 100.000 de copii şi părinţi! „Caravana de joacă” este evenimentul „Şcolii de joacă” – un proiect al Asociaţiei de Dezvoltare Personală „Grigore Popa”, pe care a înfiinţat-o în noiembrie 2013 şi care poartă numele tatălui său, regizor, stins din viaţă pe când era încă studentă. «„Şcoala de joacă” s-a născut dintr-o disperare a mea, văzând că tabletele şi telefoanele acaparează copilăria şi că cei mici nu mai sunt în stare să sară un şotron, pentru că nu se pot concentra să nimerească un pătrat fără să-i atingă marginile. Aşa încât mi-am promis că mă voi lupta cu această tehnologie până când îi voi conştientiza pe părinţi că nu are nimeni dreptul, indiferent de vremuri, să fure copilăria. Orice tehnologie performantă ar apărea, oricare ar fi viitorul acestei lumi, copilăria trebuie să rămână la locul ei. Nu poţi să înlocuieşti perioada de joacă afară cu apăsatul pe butoane!”, spune Oana Popa.
La „Şcoala de joacă” – proiect de educaţie prin teatru, joacă şi meşteşug – se fac cursuri de educaţie prin teatru, dar se duce mai departe şi povestea oalelor din lut, se desfăşoară ateliere de broderie. Şi se face din tehnologie un aliat pentru joacă în lumea reală! Dorinţa este de a-i educa pe copii într-un mod relaxat, practic și plăcut, prin joacă și activități ce îmbunătățesc dexteritatea, mobilitatea, motricitatea, expresivitatea, socibilitatea, controlul emoţiilor, abilitatea de a vorbi în public şi multe altele. Pentru că joaca este prima şi cea mai importantă formă de educaţie!
„Părinţii trebuie să conştientizeze că locul copiilor e în copilărie. E păcat ca noi, adulţii, să le călcăm în picioare perioada asta şi să le punem tableta în mână numai ca să scăpăm de ei şi să fie linişte în casă! Apoi, şi protecţia exagerată a părinţilor îi afectează pe copii. Ei au nevoie să fie liberi, să îşi consume energia. Şi chiar să aibă parte de mici accidente, pentru că vor şti data viitore să se ferească. Pe mine, jocurile copilăriei din faţa blocului m-au format ca adult: învăţ să respect reguli sau să trişez, când e cazul, să interacţionez, să comunic... Lucruri care acum nu se mai întâmplă”, mai spune Oana Popa.
Zeci şi zeci de copii au crescut, timp de 7 ani, sub ochii ei şi revin împreună cu părinţii la „Caravana de joacă” ori de câte ori ajunge în Craiova, la festivalul copilăriei. „Anul acesta a fost o provocare pentru mine – şi ca actriţă, şi ca partener de joacă. Însă încerc să iau partea bună a lucrurilor şi să mă gândesc că ni s-a dat această perioadă ca să învăţăm să ne zâmbim cu ochii şi să ne înţelegem din priviri, să vorbim mai puţin, să avem mai multă grijă de cel de lângă noi. Mi-au lipsit îmbrățisările şi pozele cu copiii... Este prima ediție din cele 7 când n-am avut voie să îi îmbrățișez pe cei mici și să facem poze ținându-ne în braţe! Îmi doresc ca anul viitor să punem joaca la locul ei: afară, alergând, bătând mingea sau sărind coarda!”, a mărturisit Oana Popa. Toţi îşi doresc, „profa”! Pentru că tare le mai place la şcoala ta şi celor mici şi celor care... refuză să se facă oameni mari!
0 comentarii